Insomnii
Cu sufletul plin, Cu stomacul gol Încet eu deschid Al meu telefon. Pe tine te văd La ore târzii Cum moarte inspiri Și ai insomnii. La poze-ți răspund, Căci chiar tu nu știi... Pe brațul meu slab Te vreau să suspini... Idee n-am cum, În ce manieră, Ce astru a vrut Să te am... prizonieră? Poate că tu– Dulce fetiță, Mai mult ești decât– O insta -ființă... Sper că cândva, Departe de faimă, De lux, de comori, Într-o veșnică taină, Cu sufletul gol, Cu puțin alcool Împreună vom fi. Și... ne vom iubi?